A fost odată ca niciodată o fată care a îndrăznit să viseze.
A îndrăznit să viseze atunci când visele erau interzise, când nimeni nu credea în ea.
Doar că ea a reușit să transforme visele în realitate. Dar a durut.
Și a învățat...a învățat să nu se bucure niciodată înainte să finalizeze ceva, pentru
că e posibil să nu obțină, pentru că își va pierde din concentrare, pentru că
oricât de simplu ar părea ceva de fapt e greu.
Totul e greu și când înțelegi asta câștigi.
A lăsat pixul din mână acum mulți ani, dar sufletul ei are nevoie să fie impregnat
în pagini...virtuale acum.. la cate a creat merită să umple măcar una și cu suflet.
Totul este despre suflet, inspirație și vise. Dar cea mai importantă e munca.
Nimeni nu înțelege că totul este despre creație și despre dăruire. Nu poți obține nimic
dacă ești gol...înăuntru.
O fată care a greșit mult, a îndepărtat oameni și a stins în sufletele multora lumini.
Știe asta și regretă. Dar a încercat să aprindă mai multe suflete decât a stins și
promite că ăsta va fi scopul ei. Nimeni nu e perfect, asta a înțeles.
A mai înțeles că sub un înveliș sensibil va fi judecată, dar nu îi va mai păsa,
pentru că e conștientă de puterea ei. Acum câțiva ani își scria o lecție frumoasă,
dar pe care a uitat-o “suflet curat”.
Promite să o reînvețe.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu